SECRETELE PEŞTERII MOVILE DIN DOBROGEA

O lume subterană, puțin cunoscută și deschisă cercetărilor pentru multă vreme, însă inaccesibilă și ostilă oamenilor, animalelor și plantelor de la suprafață, există, undeva, în Dobrogea, la 30 de metri adâncime, sub pământ. Este vorba despre Peștera Movile de lângă Mangalia, care a atras atenția inclusiv cercetătorilor străini de la NASA datorită unicității ei în lume. Este vorba despre ecosistemul descoperit în interiorul ei, care funcționează pe baza chimiosintezei și care a fost separat complet de mediul exterior timp de circa 5,5 milioane de ani. Aici există 35 de specii complet noi, care trăiesc într-un mediu foarte bogat în hidrogen sulfurat, cu o atmosferă foarte săracă de oxigen, dar bogată în dioxid de carbon și metan. În peșteră, conținutul de hidrogen sulfurat este de 8-12 mg/l, iar atmosfera este săracă în oxigen (7-10%), dar bogată în dioxid de carbon (2-3.5%) și cu un conținut semnificativ de metan (1-2%).

Un „Marte” în subteran, inaccesibil oamenilor Deși a fost descoperită întâmplător de geologul Cristian Lascu, în anul 1986, cu ocazia săpăturilor pentru construcția unei termocentrale, explorarea peșterii a început abia în 1990, aici venind atât cercetători români, cât și de peste hotare, iar descoperirile au uimit lumea științifică internațională. S-au găsit, astfel, viermi, melci, gândaci, scorpioni, izopode, lipitori, miriapode, toate fiind depigmentate şi lipsite de ochi, dar înzestrate cu antene lungi şi cu alte adaptări specifice mediului cavernicol. Cercetătorii de la NASA au ajuns la concluzia că Peștera Movile din Dobrogea este singurul loc din lume care ar supraviețui unei calamități sau unui atac nuclear, după ce viața pe Pământ ar înceta. Există, însă, și un inconvenient… mediul este toxic pentru oameni.

Cu o lungime de aproximativ 200 de metri, peștera are galerii joase, de unu sau doi metri, iar înăuntru trăiesc peste 200 de specii adaptate la un mediu fără oxigen, într-un ecosistem vechi de 200 – 300 de milioane de ani. Peștera Movile a fost supranumită „Marte subpământean” și a fost acoperită cu o placă de beton, accesul fiind permis exclusiv cercetătorilor.

SHARE