„ACCEPTAT CU ENTUZIASM DE UNII, RESPINS CU PUTERE DE ALŢII…”

„Totuş, nu putem trece la lămurirea istoriei getice sub Dromichaites, înainte de a fi cercetat mai de aproape trei alte personalităţi istorice, din generaţia precedentă şi care au fost puse în legătură cu Geţii, şi anume, două având nume cunoscute, regii Atheas şi Kothelas, iar o a treia fără nume propriu păstrat, regele «Istrianilor»,— toţi trei aceşti regi, contemporani cu Filip al II-lea şi activi simultan la gurile Dunării între anii 342 şi 338 a. Chr.

Examinarea situaţiei teritoriale şi politic-militare a acestor trei regate e cu atât mai necesară, cu cât ea va ajută şi la localizarea evenimentelor atinse mai sus, precum şi a luptelor ce se vor da de Lysimachos pentru consolidarea regatului său în Nordul Haemului.

In adevăr, Atheas şi Anonimul «rex Istrianorum» sunt sigur localizaţi: primul în Basarabia sudică, cel de al doilea în Dobrogea nordică. Iată faptele: «Istrianii» atacă pe Atheas şi reuşesc să-1 aducă la mare strâmtoare; acesta cere ajutorul lui Filip al II-lea, care i-1 promite sub anume condiţiuni; dar regele Istrianilor moare şi Atheas se întinde biruitor în Dobrogea, de unde abià Filip de-1 poate scoate. Iată acum notele topografice pe care le putem fixà din puţinele şi încurcatele izvoare asupra acestor evenimente. Strabo (p. 307) aşează regatul lui Atheas mai de grabă la Nordul Mării Negre, spre Borysthenes, şi chiar dincolo, făcând din Atheas un rege bosporan, decât, cum ar trebui, între gurile Dunării şi Tyras (…)”

Este un fragment din „Getica. O protoistorie a Daciei” scrisă de marele arheolog şi istoric român – VASILE PÂRVAN, membru titular al Academiei Române din anul 1913.

A studiat la Universitatea din Bucureşti unde i-a avut ca profesori pe Nicolae Iorga şi Dimitrie Onciul dar şi în Germania, specializarea sa fiind istoria veche (antică).

Cetatea Histria îi datorează mult, Pârvan iniţiind aici cercetările propriu-zise începând cu anul 1914.

Şcoala de arheologie românească ar fi arătat altfel fără Vasile Pârvan. Istoria veche ar fi arătat altfel. De aceea credem că merită să ne amintim mereu de marele arheolog român – VASILE PÂRVAN.

Despre el, academicianul Alexandru Zub scria:

„Destinul lui Pârvan a fost, oricum, să intrige mereu. Acceptat cu entuziasm de unii, respins cu putere de alţii, el n-a lăsat pe nimeni impasibil şi s-a impus posterităţii ca un factor incitant, a cărui forţă de iradiere nu şi-a istovit încă resursele” („Lumina”, 3 octombrie, 2010).

S-a stins din viaţă la doar 45 de ani…

SHARE