Obiective turistice de top ale Braşovului

Județul Brașov, prin bogăția resurselor de care dispune, favorizat și de poziția geografică, situat în inima tării, este unic prin diversitatea ofertei turistice și trezește curiozitatea de a cunoaște locurile, oamenii și obiceiuri străvechi.

Municipiul Brașov, reședința județului, situat la o altitudine medie de 525 m, este așezat în Depresiunea Bârsei, în curbura Carpaților, având în spate masivele Piatra Mare și Postăvaru, străjuit din trei părți de dealurile Tâmpa, Straja (Warthe) și Dealul Cetății.

Elementele care conferă unicitate județului Brașov, încep cu reședința acestuia: Brașovul-Orasul Coroanei-unul dintre cel mai vizitate orase ale țării, este recunoscut ca un centru cultural remarcabil, impresionant prin monumentele istorice și arhitectonice specifice, important nucleu industrial și de afaceri, precum și centru universitar de tradiție.

 Din punctul de vedere al patrimoniului natural, muntele Tâmpa-rezervație naturală ce adăpostește rarități floristice deosebite-situat în mijlocul orașului, oferă temerarilor o vedere de ansamblu asupra Brașovului vechi și a unor importante elemente din Cetatea Brașovului care, la începutul secolului al XV-lea, reprezenta cea mai puternică cetate fortificată din Transilvania, rezistând de-a lungul timpului datorită fortificațiilor sale menite să preîntămpine atacurile, cum ar fi porțile, bastioane și turnurile.

Poarta Ecaterina și Poarta Șchei sunt cele două porți ale Cetății Brașovului păstrate pînă astăzi.

Orașul este, prin excelență, un oraș turistic. Stațiunea Poiana Brașov, aflată la 11 km de Brașov, este considerată una dintre cele mai frumoase stațiuni de iarnă ale țării. Turiștii pasionați de sporturi de iarnă au o bază hotelieră complexă, precum și pârtii cu grade diferite de dificultate, dotate cu instalații de transport prin cablu la standarde internaționale.

Arhitectura orașului Brașov este formată dintr-o diversitate de stiluri. Biserica Neagră-construcție în stil gotic, Casa Sfatului o îmbinare de stiluri: gotic, renascentist și baroc; Biserica Sf. Nicolae din Șcheii Brașovului-principala biserică a românilor brașoveni. La construirea ei au contribuit mai mulți domnitori ai Țării Românești (Neagoe Basarab, Petru Cercel) și a Moldovei (Aron Vodă), ceea ce justifică aspectul său compozit. Alte obiective turistice sunt ruinele vechiului zid al Cetății Brașov (de incintă) ce pot fi văzute la poalele Tâmpei, împreună cu câteva turnuri și Bastionul Croitorilor, amenajat ca muzeu; Turnul Alb și Turnul Negru, Poarta Ecaterina, în stil gotic și Poarta Șcheilor, în stil baroc, Zidul Warthe sau Parcul Central.

Acestea sunt mărturii că Brașovul a deținut faima unei așezări de elită, prin sumedenia de bresle.

– Biserica Neagră

Str. Curtea Johannes Honterus nr.2, Braşov

Tel. 0268511824

Pe latura de nord-vest a Pieței Sfatului se înalță impozantă Biserica Neagră.

Este cea mai mare biserică gotică și clădire de cult din România și cea mai mare biserică-hală la est de Viena. Monument de arhitectură remarcabilă, cu portaluri de influență renascentistă și barocă, impresionând și astăzi prin contraforturlie și statuile ei. Biserica are cea mai mare orgă mecanică din România-aproximativ 4 000 de tuburi (construită între 1836-1839 de meșterul berlinez Buchholz), cea mai mare colecție de (peste 1000) covoare  vechi orientale din Asia Mică și cel mai mare clopot mobil din România. De la 1385 când încep lucrările de construcție și până la incendiul din 1689 biserica s-a numit Sf. Maria. După incendiu, datorită culorii zidurilor arse, a primit denumirea de Biserica Neagră și este cunoscută ca simbol al artei gotice transilvănene. Se remarcă din această perspectivă cele 5 portaluri executate în a doua jumătate a sec. Al XV-lea, foarte bogat decorate, specific ultimei faze a goticului și reprezentative pentru goticul flamboyant din zona centrală și estică a Europei. Stranele din interior constituite un alt element de patrimoniu al Bisericii Negre.

Începând cu anul 1834, s-a lucrat aproape un veac la construire. O statuie din fața Bisericii Negre ni-l înfățișează pe Ioan (Johanes) Honterus, umanist născut la Brașov, om cu studii făcute la Viena, Cracovia, Basel, Wittemberg, care a întemiat prima tipografie din oraș-la vremea aceea a treia din România, Pe la mijlocul veacului al XVI-lea și mult timp după aceea, până spre sfârsitul veacului al XVIII-lea.

– Casa Sfatului

În secolul al XIV-lea era un turn întreținut de breasla cojocarilor înconjurați apoi de zidurile de apărare ale orașului. Reamenajat a găzduit apoi ședințele sfatului orașului și procesele. Aici funcționează astăzi Muzeul Județean de Brașov

– Muzeul Judetean de Istorie

În piața centrală a vechii cetății se ridică în anul 1420, primăria orașului, numită odinioară ”Rathaus” sau ”Casa sfatului”. Parterul mai păstrează elemente ale stilului gotic, iar etajul și turnul sunt construite în stilul Renașterii și al Barocului. Din 1950 clădirea găzduiește Muzeul de istorie a județului Brașov.

Expoziția permanentă a Muzeului Județean de Istorie Brașov: ”Brașov-istorie, cultură, civilizație” este organizată în 17 săli cu 334 piese expuse de 210 mp (50 panouri). Expoziția este structurată pe trei sectoare: arheologie (subsol), istorie medie (parter), istorie modernă (etaj).

– Casa Negustorilor

Piața Sfatului nr.14-15, Brașov

a fost ridicată între anii 1539-1545 de către Apollonia Hirsher, soția lui Valentin Hirsher, judele orașului Brașov, în stitlul halelor occidentale. Din plastica renascentistă inițială se mai păstrează doar stema orașului și blazonul familiei Hirscher datate în 1545.

– Biserica Sf. Bartolomeu, situată pe strada Lungă

Biserica este construită în secolul al XIII-lea, cu modificările importante în secolul al XV-lea. Este considerată cel mai vechi monument de arhitectură al orașului Brașov.

– Biserica Sf. Nicolae din Șcheii Brașovului, socotită drept catedrala românilor din Țara Bârsei, adăpostește Prima Școală românească, documente, manuscrise, colecții de icoane și cărți bine păstrate.

Atestată documentar în anul 1292, amintită de bula papală de la 1399, biserica Sf. Nicolae se construiește din piatră începând cu anul 1495 prin aportul ctitoricesc al voievozilor de peste munți (Vlad Călugărul, Neagoe Basarab, Mihai Viteazul, Petru Cercel, Aron Vodă, Gheorghe Ștefan s.a) adăugându-i-se ulterior alte trei paraclise de slujbă. Plastica bisericii cuprinde elemente gotice, renascentiste și baroce, fiind în fapt o sinteză a acestor stiluri sub înrâurire bizantină. Aici a fost înmormântat, respectându-i-se dorința testamnetară, Nicolae Titulescu (1821-1941), fost Ministrul de Externe al României. Biserica Sfântul Nicolae a fost renovată în perioada interbelică prin grija localnicilor și păstrează fresce executate de marele pictor Mișu Pop.

– Cetatea Brașovului, edificată între secolele al XIV-lea și al XVII-lea, este considerată a fi una dintre cele mai puternice din Transilvania, păstrează numeroase vestigii, care, în urma restaurărilor efectuate în ultimii ani, au devenit obiective de mare atracție. Zidurile înnegrite de vreme, turnurile de observație și bastioanele care au supraviețuit timpului prezintă astăzi aspecte cu elemente de epocă din puternica cetate de odinioară.

Bastioanele Graft, Postăvarilor, Funarilor, Curelarilor, Aurarilor și Bastionul Tesătorilor.

Din cele 23 de turnuri ale Brașovului s-au mai păstrat doar două, cel Negru și Alb pe Dealul Straja de unde se poate observa, în toata splendoarea sa, Piața Sfatului, dominata de impunătoare Casă a Sfatului-acum Muzeul de Istorie.

– Canalul şi Bastionul Graft

Aleea după Ziduri. Telefon: 0268474662

Bastionul Graft, ridicat în secolul al XV-lea, apărat şi întreţinut pe costurile breslei şelarilor, făcea legătura între Turnul Alb şi incintele de apărare ale oraşului. În secolul al XVI-lea se construieşte în această zonă zidul de apărare cu opt turnuri şi tot atunci a fost săpatul canalul Graft pentru drenarea apelor scurse de pe pantele dealului Warthe, fiind și un prim obstacol natural împotriva atacatorilor. În urma inundaţiilor din 1809, fundaţiile fortificate de pe pantele dealului Warthe au fost slăbite, iar zidurile au fost sprijinite cu arcuri de susţinere.

Astăzi zona ”După ziduri” este un loc plăcut pentru o plimbare într-o zi călduroasă de vară.

Înte anii 2003-2004, bastionul Graft a suferit lucrări ample de restaurare fiind redat vizitării publicului.

– Turnul Alb

Aleea După Ziduri

Construit în a doua jumătate a secolului al XV-lea, de către breasla cositarilor această denumire rămânându-i în urma incendiului de la 23 iulie 1559 când a fost lovit de un trăznet şi a ars.

Turnl Alb ține de fortifcațiile exterioare ale Brașovului medieval, fiind situat pe un vârf de stâncă al dealului Warthe. În prezent, turnul găzduiește o expoziție permanentă despre colecţie  de arme albe şi de foc, războinici și cavaleri pe teritoriul României, în perioada interbelică.

Turnul Alb a avut dulbu rol, asigura legătura legătura dintre oraș și Turnul Alb și întărea apărarea pe latura de nord a orașului.

– Turnul Negru, construcția datează din prima fază de ridicare a zidurilor cetății (sfârșitul sec XIV, începutul sec. XV. Zidăria turnului are o înălțime de 11 metri. Din 2001 Turnu Negru a fost redat în circuitul turistic prin deschiderea unei expoziții despre armamentul din secolulu XVII.

– Bastionul Ţesătorilor

Str. G. Coşbuc nr.9, Tel. 0268472368

Bastionul Ţesătorilor, monument de arhitectură medievală situat în colţul sud-vestic al cetăţii. Bastionul Tesătorilor este fortificatia unică în tara noastră a fost construită la începutul secolului al XV-lea a fost ridicat pe cheltuiala ţesătorilor din oraş şi era apărată prin grija acestora, fiind amplasat în afara zidurilor cetății. În ceea ce preivește turnurile, acestea suplineau de multe ori rolul porților și al bastioanelor. Atestat documentar în 1522, este cea mai bine păstrată fortificaţie a oraşului, adăpostind astăzi un muzeu al Braşovului medieval.

În spaţiile expoziţionale din Bastionul Ţesătorilor, alături de o valoroasă colecţie de arme medievale (pe cca. 40 mp), o machetă a cetăţii de la sfârşitul secolului al XV-lea încântă privirile vzitatorilor.

– Belvedere este vechiul loc de promenadă al brașovenilor din totdeauna, care datorită faptului că a fost reabilitat, conferă și pentru actualii locuitori ai Brașovului un loc deosebit de petrecere a timpului în aer liber. Belvedere se află în zona din spatele Turnului Negru, la care se poate ajunge pe o alee care asigură și accesul spre drumul spre Poiana Brașov și Turnul Alb.

– Poarta Ecaterina

Şirul Beethoven

Poarta Catharinei (Ecaterinei) este una dintre cele mai vechi și cea mai bine păstrată poartă de acces în oraş. A fost ridicată în 1559 pe cheltuiala magsitratului Johannes Beckner fiind principala poartă de acces către oraş dinspre Şchei şi având în plus rol de „bastion de colţ”. Aceasta și-a păstrat aspectul original.

– Poarta Şchei

A fost construită între anii 1827-1828 cu contribuţia financiară a negustorilor scheieni, pentru a uşura accesul cu cetatea a locuitorilor din cartierul românesc ”Scheii Brașovului”.

– Bastionul Cojocarilor (tăbăcarilor)-este situat la extremitatea dinspre Șchei a străzii Nicolae Bălcescu de astăzi și a servit până în 1525 ca poartă de cetății. Din 1785 bastionul este folosit din nou ca poartă.

Atenţie: Coborând pe strada Poarta Şchei, la 100 m, pe partea dreaptă se află Strada Sforii.

– Strada Sforii datează de la începutul sec. al XII-lea, fiind singura stradă din oraş ai cărei pereţi pot fi atinşi cu ambele braţe în acelaşi timp. Cea mai îngustă stradă din estul Europei a fost restaurată recent şi redată circuitului turistic.

– Bastionul Funarilor

– Casa Johannes Honterus

Str. Nicolae Bălcescu nr.40, Brașov

aici a locuit umanistul transilănean Johannes Honterus (1498-1549), cunoscut autor de tratate de istorie, atlase geografice și manuale șcloare.

– Casa Gheorghe Barițiu

Str. Republici nr.23, Brașov

clădire din secolul XIX unde a locuit timp de 11 ani (1886-1877) omul politic, istoricul și ziaristul transilvănean Gh. Barițiu (1812-1893).

– Casina Română

Str. Poarta Șchei nr.3, Brașov

construcție din secolul XIX, ridicată pe bazele unei vechi locuințe medievale, unde s-a aflat sediul Societății cultural-politice a negustorilor și intelectualilor brașoveni numită ”Casina română”

– Liceul Andrei Șaguna

Str. Andrei Șaguna nr.1, Brașov

Monument de la mijlocul secolului XIX (1851) , a fost construit după planurile arhitectului brașovean Ștefan Emilian. Clădirea este o îmbinare a stilurilor: renaștere, clasic și empire. Plăcile memoriale încastrate în zidurile clădirii amintesc despre prezența la Brașov a lui Aurel Vlaicu, Ciprian Proumbescu, precum și despre activitatea unor însemnați profesori ai acestei prestigioase instituții de învățământ.

– Hanul ”La Cerbul de Aur”

Str. Lungă nr.5, Brașov

Construcție din secolul XIX, unde în februarie 1866, în drum spre Viena, a locuit Alexandru Ioan Cuza. Placă memorială.

– Centrul cultural ”Reduta”

Str. Apollonia Hirscher nr.8, Brașov

Tel. 0268419706, 0268475 239

Vechea clădire a Redutei, ridicată în sec. al XVIII-lea, a servit inițial ca teatru, sală de concerte și baluri. Clădirea a fost demolată în anul 1892 și reclădită între anii 1893-1894 din fondurile Băncii ”Kronstader Allgemeine Sparkasse”. A purat numele de ”Reduta” după o vestită sală din Viena și a funcționat ca cinematograf, teatru și sală de baluri și concerte.

Imobilul este nominalizat ca monument istoric și face parte din Centrul Istoric al Brașovului cu titlul de Rezervație de Arhitectură. În prezent, instituția găzduiește mai multe manifestări culturale, printre care concerte ale Filarmonicii, expoziții, concerte de muzică modernă și piese de teatru.

– Casa Baiuluescu

Pe locul unde se află astăzi Casa Baiulescu a fost ridicat în secolul IV Bastionul Curelarior, flancat după ziduri de bastionul curelarilor, iar dinspre strada Vămii (azi strada Mureșenilor) de bastionul Blănarilor. În 1887, Bastionul Curelarilor este vândut și demolat, pe locul acestuia Manole Diamandi a ridicat o vilă pe care a oferit-o cadou de nuntă fiicei sale și ginerelui său, Dr. Gheorghe Baiulescu, primul primar român al Brașovului. În această clădire funcționează în prezente mai multe centre culturale.

– Muzeul Primei Scoli Românești

Aici a activiat Diaconul Coresi, cel mai mare cărturar și tipograf român din secolul al XVI-lea, apreciat ca fiind personalitatea culturală care a pus bazele literaturii române scrise și totodată ale limbii române literare.

Prima Școală Românească construită în 1495, păstrează elementele stilului barol de la modificările i-au fost aduse în anii 1760-1761. Între 1557 și 1583 Diaconul Coresi tipărește aici 17 titluri în română și slavonă, pe hârtie fabricată într-o manufactură brașoveană.

Muzeul Primei Școli Românești este compus din mai multe camere și anume:

– Sala de clasă ”Anton Pann” care amintește nu numai de popasurile marelui povestitor Anton Pann dar și de școala veche, în jurul căreia s-a fondat un focar de cultură în limba română, scriindu-se prima cronică cu subiect românesc, prima gramatică românească, primul calendar almanah în literatura română;

– Sala ”Diaconul Coresi” ale cărei exponante sunt: Cazania a II-a (Carte românească cu învățătură), Psalltirea, Sbornicul, Octoihul s.a.

– Sala Cartea, factor de unitate națională, unde , cele peste 80 hrisoave domnești, înscrise pe pergamentele legături între ținuturile românești și, unde sunt expuse cele mai valoroase monumente de limbă română medievală printre care se numărăr: ”Biblia de la București” 1688, ”Cazania lui Varlaam” (1643), ”Îndreptarea legii” de la Târgoviște (1652) ș.a.

– Sala ”Cartea și Cărturarii brașoveni”-copiștii, traducătorii, creatorii de limbă literară, muzică și artă, toți aceștia sunt reprezentați aici prin câteva dintre valorile adăpostite în arhiva istorică a muzeului printre care sunt: ”Omiliarul” din veacurile XI-XII, Molitvelnicul popei Bratu, Parimiarul protopopului Vasile, alături de tablourile în ulei pe pânză ale fondatorului liceului ”Andrei Șaguna”, precum și opereta ”Crai Nou ” a lui Ciprian Porumbescu.

-”Sala cu vatră”-un mic colț etnografic reprezentat de vatră, icoane pe sticlă și obiecte casnice amintind de caracterul săsesc al Scheiului în perioada medievală. Alături se află, recent restaurat, Complexul muzeal din incinta biserici SF. Nicoale , care expune în cca.30 camere, valori menite să confirme tradițiile de cultură și artă pe care le-a înscrss Șcheii Brașovului în patrimoniul național.

Tematic sunt organizate aici expozițiile : Junii Brașoveni, Scheii Brașovului în pictura lui Ștefan Minorescu, Muzeul Tudor Ciortea, Muzeul ex libris, Muzeul Nicolae Titulescu, Muzeul Ioan Colan, urmând a se organiza Muzeul Patrimoniului național și universal.

– Muzeul de Etnografie

Muzeul de Etnografie din Brașov este consacrat etnologiei regionale din sud-estul Transilvaniei, civilizația comunităților rurale din zona Bran, zona Rupea, Țara Oltului și Țara Bârsei. Ca structură administrativă, Muzeul de Entografie funcționează în trei locații: Brașov, Săcele și Rupea.

În pavilionul central Brașov este organizat o amplă expoziție permanentă care cuprinde, într-o tratare succintă, o îndeletnicire comună tuturor zonelor etnografice: meșteșugul țesutului și aplicarea lui funcțională în organizarea interiorului și în costumul popular. Prezentarea are un pronunțat caracter pedagogic, cu accent pe reconstituirea autenticității contextului rural prin unelte, tehnologii și produse specifice.

– Muzeul Etnografic Săcele

Str. Brașovului nr. 153. Tel. 0268276159.

– Muzeul Etnografic ”Gheorghe Cernea” Rupea

Str. Republicii nr19, Tel. 0268 260790

Muzeul de Artă Brașov, este găzduit într-o clădire în stil seccesion, realizată după proiectul lui M. Wagner în anul 1902, adăpostește sălile de la etaj o Galerie Națională ce reunește opere aparținând celor mai valoroși artiști români. Expunerea ilustrează evoluți artei românești de la anonimii transilvăneni din secolele XVII-XVII până la creațiile unor artiști contemporani. Remarcabilă prin valoarea sa este colecția lui Nicolae Grigorescu, a doua ca mărime din țară. La subsolul muzeului este amenajata expoziția de artă decorativă europeană și orientală, ce înfățișează vizitatorilor piese de porțelan și sticlărie produse în vestitele manufacturi de la Meissen, Delft, Sevres , Capo di Monte, Murano și în atelierele din țară.

Muzeul ”Casa Mureșenilor”

Casa Mureșenilor s-a înființat în anul 1968, ca urmare a donației făcute de urmașii familei Mureșianu. Ei puneau astfel în operă testamentul cultural al lui Iacob Mureșianu, oferind statului român, în vederea organizării unui muzeu, spațiu necesar, o foarte valoroasă colecție de mobilier, pictură, sculptură și mai ales o arhivă de o inestimabilă valoare culturală, numărănd peste 25 000 de documente. Muzeul este consacrat memoriei mai multor membri ai acestei familii cu mari merite în viața culturală și politică a vremii lor.

Arhiva Mureșenilor este una dintre cele mai bogate și importante arhive de familie. Conducând timp de mai bine de o jumătate de secol ”Gazeta Transilvaniei”. Mureșenii au corespondat cu toți fruntași politici ai vremii lor , atât din Ardeal cât și din celelalte provincii locuite de români. Pe lângă corespondența politică, în Arhiva Mureșenilor se găsesc -sporindu-i valoarea culturală-numeroase manuscrise ale Mureșenilor și ale corespondenților ziarelor conduse de ei. Atrage atenție și prezența documentelor legate de istoria imnului național, ”Deșteapta-te Române”, creație a nemuritorului Andrei Mureșanu.

Muzeul ”Casa Mureșenilor” se va tranforma într-un complex de case memoriale dedicate amintirii unor mari personalități brașovene. În 24 iunie 2006 a fost deschisă Casa Memorailă ”Stefan Baciu”.

Sursa: romaniaturistica.ro

SHARE