LUNTRAȘI ÎN DELTA DUNĂRII

Peisajul pe care il ofera Delta Dunarii imbie pe multi pasionati de frumos, si nu numai, la o adevarata lectie in mijlocul naturii. Canale cu ape linistite, in care se rasfrange cerul si vegetatia, stolurile de pelicani care “vaslesc” domol in margini de ochiuri de apa, cocorii, berzele, pasarile salbatice, lebedele, te insotesc in orice colt al deltei. Traseul pe care vi-l propunem se desfasoara pe bratul Chilia, care are cel mai mare debit de apa (63 % din cantitatea totala pe care Dunarea o trimite in mare). Ca in orice drumetie, avem si un punct de plecare – Tulcea – vechi port dunarean, asezat ca un amfiteatru, inconjurat din trei parti de inaltimi ce coboara spre Dunare.

Prima localitate in traseul nostru este Patlageanca, sat situat la 11 km de Tulcea, in nord – vest, in apropiere aflandu-se locul unde se bifurca Dunarea, formand bratele Chilia si Tulcea. Urmeaza Salceni – 15 km, Ceatalchioi, sat asezat intr-o zona cu terenuri agricole si pasun.

1 Mai – 45 km, centru al unei amenajari de complexe de 25.000 ha pentru cultivarea cerealelor.

Chilia Veche, comuna formata pe grindul Chilia, cea mai mare comuna din Delta Dunarii, a fost mentionata in documente din timpul imparatului bizantin Constantin. Iancu de Hunedoara a avut aici o puternica garnizoana de aparare impotriva atacurilor otomane, iar Stefan cel Mare a construit in 1479, pe malul stang, cetatea Chilia Noua, avand tot scop defensiv. Din Chilia, se poate ajunge la grindul Stipoc, unde functioneaza o tabara de tineret.

Urmeaza Periprava – 103 km, fiind ultima localitate de pe bratul Chilia, inainte de varsarea in mare. Ca toate celelalte sate de aici, si Periprava este unul pescaresc, strabatut de mici canale umbrite de salcii. Este localitatea cea mai apropiata de padurea Hasmacul Mare. Datorita apropierii marii de aceasta localitate, in evul mediu, genovezii au inaltat o cetate. In sudul localitatii, se afla lacul Nebuna, cu o frumoasa plaja naturala. Situata la sud si vest de Periprava, rezervatia naturala Rosca – Buhaiovoc – Letea ocupa o suprafata de cca. 1500 ha, in cuprinsul carora sunt ocrotite atat flora, cat si fauna.

Padurea Letea, formand latura estica a rezervatiei, poseda exemplarele magnifice de arbori, intre care se intind diferite plante agatatoare, precum liana mediteraneana.

Accesul in Padurea Letea este accesibil numai la pas si insotit de un agent ecolog. De la Letea se bifurca un drum local de cca 6 km, ce duce spre localitatea C.A. Rosetti, in localitate exista o asociatie de ecoturism natural.

 

Sursa: romaniaturistica.ro

SHARE