COMORILE MUNȚILOR APUSENI

Ghețarul de la Scărișoara

Printre cele mai cunoscute obiective turistice din Munţii Apuseni se numără Gheţarul de la Scărişoara sau Uriaşul de Gheaţă. Acesta se găsește în Parcul Natural Apuseni, la distanţă de doi kilometri de Gârda de Sus. În anul 1938, peştera a fost declarată monument al naturii din România. Aceasta are o lungime de 700 de metri, cu portalul înalt de 24 de metri şi o vechime de 3.800 de ani. Atracţiile Gheţarului din Scărişoara sunt: Sala Mare, Biserica şi o sală cu stalagmite de gheaţă. De la Valea Arieşului Mare din Câmpeni sunt 32 de km, pe DN 75, până în Gârda de Sus, iar din Albac 14 kilometri până în Gârda de Sus, apoi circa 10 km, urmând indicatoarele, pentru a ajunge la Ghețar.

Peştera Poarta lui Ionele

În Munţii Apuseni, spre Bihor se află un alt loc deosebit de pitoresc, cunoscut sub numele de Peştera Poarta lui Ionele. Portalul înalt de 17 metri face din aceasta una dintre peşterile “înfricoşătoare” ale Apusenilor. Gelologii o descriu ca fiind sculptată în calcare albe, alătuită dintr-o galerie cu traseu frânt. La intrarea în peşteră, se află un pârâu care ţâşneşte din stâncă. Peștera Poarta lui Ionele este situată în versantul drept al Văii Ordâncușa, la o altitudine de 800 de metri, în calcare triasice. Se poate ajunge la ea prin Valea Arieșului, din comuna Gârda de Sus, urmând cale de 2,5 km drumul forestier ce pornește din centrul comunei spre Peștera Scărișoara pe Valea Ordâncușa.

Gheţarul de la Vârtop

Un loc ideal de vizitat pentru cei care iubesc istoria veche și misterele sale este, fără doar şi poate, Gheţarul de la Vârtop, din comuna Arieşeni. Celebra locuinţă a omului preistoric îţi dă fiori de cum intri, printre bolovanii umezi de la gura peşterii, iar misterul ia amploare când pregăteşti lanterna pentru a pătrunde într-o lume de vis. Gheţarul de la Vârtop mai este numit şi „Peştera Minunată”, pentru că deţine o mulţime de formaţiuni extrem de diverse şi, în acelaşi timp, bine conservate. Aceasta nu este ramificată, însă oferă un decor divers şi intim, ca ambianţă a încăperilor. Chiar dacă nu este foarte lung, culoarul peșterii este o adevărată aventură pentru cei care vor să îl străbată: urcușuri şi coborâșuri, mers strecurat, aplecat, în genunchi, printre pereţii umezi ai culoarelor. Peştera a devenit faimoasă în anii ’70, când au fost găsite urme de picior aparţinând unor oameni de Neanderthal, care sunt împietrite şi au o vechime de 62.000 de ani. Ca să ajungi la Ghețar alegi drumul, care trece prin Cîmpeni, la Gârda , apoi, continui pe drumul ce pleacă din centrul localităţii până la Gârda Seacă, de unde mergi până în satul Casa de Piatră. De la ultima casă, accesul se face pe o cărare nemarcată, ce intră în pădure

Cascada de la Vidra

Una dintre podoabele Apusenilor şi o altă frumuseţe a judeţului Alba este Cascada de la Vidra, un rai cu apă şi verdeaţă. Aceasta este una din principalele atracţii ale Munţilor Apuseni, fiind cunoscută şi sub numele de Cascada Pişoaia, Nemeş sau Nemneş. Apa este în cădere de la aproximativ 18 metri înălţime, cu un front de despletire a firului de apă de 25 de metri. Spectacolul pe care îl oferă apa se îmbină perfect cu formaţiunile calcaroase. Nu ai cum să o ratezi, dacă mergi pe drumul spre Muntele Găina. Cascada se află în partea de sud a Munţilor Bihor, pe cursul Arieşului Mic. De la ieşitra din Câmpeni, virezi la stânga pe DJ 762 şi, după 13 km, vei ajunge în satul Nemeş comuna Vidra de unde se desprinde un drum în sud, peste Arieşul Mic, care duce la Cascadă.

Cascada Răchiţele

Căderea de ape mai este cunoscută şi ca „Vălul Miresei” şi măsoară peste 30 de metri. Iarna, când peretele stâncos îngheaţă, zona cascadei este un loc excelent pentru escaladă pe gheaţă. Ca multe dintre locurile superbe din munţi, şi acestă cascadă are parte de o legendă a ei. Se spune că, demult, o mireasă ar fi căzut de pe stâncile abrupte din zona unde este cascada, iar voalul ei a rămas agăţat pe stânci. Acolo, nuntaşii s-au oprit şi au început să plângă, astfel formându-se cascada. În realitate, însă, numele de „Vălul Miresei” vine de la asemănarea puternică dintre forma cascadei şi celebra piesă vestimentară purtată de femei în ziua nunţii. Localitatea Răchițele se situează în Munții Apuseni, la poalele Masivului Vlădeasa. Este accesibil din orașul Huedin, care este situat pe șoseaua E 60, între orașele Cluj-Napoca și Oradea. Din centrul orașului Huedin se urmează traseul: Călata – Mărgău – Răchițele. Drumul este asfaltat până în Răchițele, fiind practicabil și iarna. La Cascada Răchițele (Vălul Miresei) se ajunge pe un drum forestier, spre dreapta din centrul satului Răchițele.

Cheile Râmeţului

Cheile Râmeţului reprezintă cel mai mare obiectiv natural al părţii centrale a Trascăului, această zonă fiind declarată rezervaţie naturală complexă ce se întinde pe o suprafaţă de 150 hectare. Accesul se face pe drumul judeţean asfaltat care pleacă din Teiuş, cale de 18 km până la Mănăstirea Râmeţ. Apoi, se continuă pe drumul pietruit încă 4 km. Datorită reliefului, cheile se pot parcurge doar prin traversarea pe cursul apei, pe timpul verii. Pe prima porţiune există o amenajare cu bride şi cabluri de oţel care permit vizitarea cheilor pe timp de vară până la celebrul portal al cheilor şi până la porţiunea numită “la cuptor”. De aici încolo, vizitarea cheilor presupune traversarea pe cabluri suspendate şi pe firul apei, în unele porţiuni apa ajungând până la 2 m adâncime .Accesul se face pe drumul judeţean asfaltat care pleacă din Teiuş, cale de 18 km până la Mănăstirea Râmeţ. Apoi, de aici vom continua pe drumul pietruit încă 4 km.

Peştera Urşilor

Peştera situată în localitatea Chişcău, comuna Pietroasa, are o lungime de 1,5 kilometri. Totuşi, zona vizitabilă de către turişti măsoară 488 de metri, restul peşterii fiind rezervat cercetării ştiinţifice. Peştera este renumită datorită urmelor şi fosilelor de urs de cavernă, animal care a dispărut în urmă cu 15.000 de ani. pestera ursilorTot aici au fost găsite fosile de capră neagră, ibex, leu şi hienă de peşteră. Pot fi admirate şi superbele formaţiuni de stalactite şi stalagmite, dintre care se remarcă cele numite Palatele fermecate, Lacul cu nuferi, Mastodontul, Căsuţa Piticilor, Draperiile din Galeria Urşilor, Portalul, Pagodele şi Sfatul Bătrânilor. Tot timpul anului, temperatura din peşteră este de 10 grade. Se ajunge din Muntii Apuseni pe drumul care pornește din DN 76 la sud de Beiuș, apucând înspre Bradet si Magur dinspre Est, pe drumul care leagă Poiana Horea (DN 1R) de Cabana Padiș.

Detunata Golașă

Unul dintre cele mai neobişnuite peisaje din Carpaţi, Detunata Golașă a fost declarată rezervație încă din 1936. Locaţia oferă o imagine spectaculoasă a intervenţiei naturii. Detunata Golaşă reprezintă iviri de bazalte, sub forma unor măguri vulcanice. Are la poale păduri de conifere și o suprafață gigantică de bazalte prăbușite. detunatele golaseNume vine de la faptul că peisajul este într-adevăr “golaş”, iar peretele vestic este format din stive de bazalt, coloane cenuşiu-negricioase. De asemenea, prin desprinderea unor pietre pe grohotişul din apropiere şi vuietul vântului printre fragmentele de bazalt uriaşe produce un sunet asemănător tunetului.

Aflată în nordul Munţilor Metaliferi, Detunata Golașă presupune un acces oarecum complicat. Din DN 74, în direcţia Abrud, faci dreapta pe DJ 107 I și vei ajunge în satul Bucium-Șasa. De acolo, în dreptul primăriei, se desprinde un drum forestier la stânga, ce urcă printre case. După aproximativ 500 m, treci podețul peste pârâul Șesii, în dreptul indicatorului turistic și urci pe drumul de munte, care va trece de-a curmezișul unei pășuni largi, până ce ajungi la pădure. De acolo, faci dreapta pe un drumeag îngust și vei ajunge la „Popasul particular Fefeleaga”, de unde continui pe cărarea care duce în codru. La primul pârâiaș care taie drumul, o iei la stânga și urmezi marcajul turistic din pădure, care te va ghida până sus, pe serpentine, spre vârful Detunatei Golașe.

Băile Romane

La o distanţă de aproximativ 20 de kilometri de Alba Iulia, pe teritoriul comunei Galda de Jos, în Cheile Cetii, se află aşa-zisele Băi Romane. Denumirea populară a fost dată de localnici şi reprezintă o succesiune de patru cascade de mărimi diferite care au format la bază mici lacuri din apa curgătoare Scobiturile în stâncă, cunoscute şi sub denumirea de marmite, reprezintă o atracţie turistică prea puţin cunoscută. În profil longitudinal, căderea de apă are o diferenţă de nivel de 35 de metri pe o lungime de circa 50 de metri şi cuprinde patru cascade cu înălţimi între 3 şi 10 metri. Cea mai mare este abordabilă doar cu tehnică şi echipament de caţărare. Cheile Cetii, în interiorul cărora sunt cascadele, s-au format prin interceptarea de către valea Cetii a unei formaţiuni calcaroase care a fost fragmentată de eroziune în patru „pietre” denumite popular de către localnici: Sandiţău pe stânga, iar pe dreapta sunt grupate ”Piatra Saşa” cu vârful retezat parcă de un uriaş din poveşti, apoi ”Ţicuiata” ce poartă în vârf un ”cucui” mai răsărit şi ”Măriuţa”.

Iezerul Ighiel

Pe vechiul drum roman Via Magna, aproape de comuna Ighiu, urcaţi până la Iezerul Ighiel, arie protejată de interes naţional, aflat în partea de sud a Munţilor Trascăului. Este un lac natural înconjurat de o pădure deasă, care „colorează” luciul apei în funcţie de anotimp. Lacul are o lungime de 450 m și o lățime de aproximativ 150 – 200 m și o suprafață de 5,26 hectare. O importanță deosebită pentru Rezervația naturală „Iezerul Ighielului” o reprezintă floarea de colț (Leontopodinum alpinum), întalnită pe un versant însorit, pe brane și stânci golașe. Puteţi ajunge de pe DN1, între Alba Iulia şi Teiuş spre Galda de Jos şi apoi Ighiu şi Ighiel sau la ieşire din municipiul spre Zlatna, de pe DN74, spre Ighiu. O parte din cei aproximativ 10 kilometri de la Ighiel până la lac sunt drum forestier. Lacul se poate încadra într-un traseu turistic montan, ce ar cuprinde vizitarea Platoului carstic Ciumerna, Cheile Găldiţei, Cheile Turcului şi Cheile Întregalde

Piatra Craivii

Cetatea dacică Apoulon, Piatra Craivii, cunoscută ca un “centru spiritual” al dacilor. Se află în apropiere de Cricău, la aproximativ 20 km nord de Alba Iulia şi este aşezată pe o stâncă uriaşă, o locaţie strategică, aflată la 1.083 m altitudine. Construită la poalele Munţilor Trascău, între văile Cricăului şi Bucerzii, a fost ultima cetate cucerită de romani în perioada de expansiune în Dacia. Locaţia este spectaculoasă şi merită vizitată. Cercetarile arheologice a evidenţiat sanctuare cu baze de piatră asemănătoare celor de la Grădiştea Muncelului, însă specialiştii nu au putut preciza cu exactitate începuturile aşezării dacice de la Piatra Craivii. Au fost descoperite cinci monede, dintre care patru sunt denari romani republicani emişi în anii 88-70 î.e.n. şi una dacică de argint, bătută la sfârşitul secolului al 3-lea sau începutul celui următor. S-a presupus că situl provine din perioada regelui Rubobostes, fortificaţia fiind construită pe vremea lui Decebal. Potrivit arheologilor, sanctuarul de la Piatra Craivii a avut o forma rectangulară şi acoperiş din ţiglă, de inspiraţie greco-romană. Sanctuarul a fost descoperit în anii ‘60. Tot aici au mai fost identificate şi o locuinţă din perioada clasică a civilizaţiei dacice, obiecte de ceramică, sticlă şi vase de bronz. Cetatea este şi subiect de poveşti fantastice, cu uriaşi. Localnicii ştiu legende care spun că locaţia ar ascunde bogăţii imense, ascunse de oamenii unor vremuri îndepărtate, acoperite de lespezi grele şi păzite de porţi ferecate care se deschid numai la zile mari, odată la 7 ani.

 

Sursa: romaniaturistica.ro

SHARE