Cimitirul Vesel de la Săpânţa

Aici, la marginea de țară, în Maramureșul Istoric, la poalele Munților Oaș și Gutâi, la 25 km de Sighetu Marmației, În Săpânța, pe DJ 183, la Mejda dintre oamenii și pădure, unde străjerul Vârf Piatra Săpânței veghează necontenit peste oameni și locuri până la râul Tisa și nu numai………..peste cimitirul Vesel și Mănăstirea Săpânța.

Aici în țara cergilor de lână și a vâltorilor, pe drumul spre codrii milenari de brad și de fag, străbătuți de ape limpezi și repezi curgătoare, in care se întrec păstrăvii de munte și încercările lor de a străbate prin șuvoiul cascadelor de o frumusețe rară, sub privirile urșilor bruni sau a cerbilor carpatini veniți să se adape.

Săpânța este o asezare rustică din regiunea străveche a  Oașului, la doar 4 km distanță de granița cu Ucraina iar celebritatea se datorează obiectivului turistic denumit Cimitirul Vesel, care se află în centrul comunei, lângă biserica parohială.

Cimitirul Vesel găzduiește 800 de monumente cu cruci pictate in culori vii peste care domnește un albastru special, care de mult timp poartă numele locurilor: Albastru de Săpânța.

Meșterul Stan Ioan Patraș, creatorul acestui cimitir, a cioplit prima cruce în 1935. După moartea lui, în 1977, meșteșugul i-a fost moștenit si continuat până în zilele noastre de ucenicul lui, Dumitru Pop.

Fiecare cruce este diferită de cealaltă: imaginile cioplite în lemn înfățișează în mod naiv una din caracteristicile vieții celui îngropat acolo iar epitafurile sunt scurte poezioare lipsite de obișnuitele clișee și pline de tâlc, scrise la persoana I, ca o spovadă a răposatului însuși, care ilistreaza cu umor aspectele ale vieții celor decedați.

Cimitirul Vesel este neindolienic atractiv pentru perspectiva unica asupra morții și pentru mentalitatea taraneasca aparte pe care o refelecta, facand parte din topul 10 al celor mai vizitate destinatii funerare din lume, ocupând locul I în Europa printre monumentele funerare și al doilea loc în lume după Valea Regilor din Egipt.

Controversat uneori în ceea ce privește bunul gust sau calitatea artistică, Cimitirul Vesel este neîndoielnic atractiv pentru perspectiva unică asupra morții și pentru mentalitatea țărănească aparte pe care o reflectă. Iată câteva exemple din versurile pe care le puteți citi pe crucile din lemn:

               Eu aici mă odihnesc
               Şi Pop Toader mă numesc
               Drag mi-a fost clănitaru
               Şi ţuica din paharu
               Cît am trăit pă pămînt
               Tot la asta mam gîndit
               Să am ce bea şi a mînca
               Din clanitar a cînta
               Dar am avut şi năcaz
               Că văduv am rămas
               Şi vă cînt de veselie
               Nu vă cînt aşa ca mie.
                                              1949
si unul dintre cele mai amuzante si mai cunoscute:
              ”Sub această cruce grea
                Zace biată soacră-mea
               Trei zile de mai trăia
               Zăceam eu și ea citea”.

 

Sursa: romaniaturistica.ro

SHARE